- pãiánjen
- s. m., pl. pãiánjeni
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
pãiánjen
Look at other dictionaries:
păianjen — PĂIÁNJEN, păianjeni, s.m. 1. (La pl.) Grup de animale arahnide, caracterizate prin cefalotorace cu opt picioare lungi şi cu abdomenul nesegmentat, care se hrănesc cu insecte mici, prinse de obicei într o pânză subţire ţesută de ele cu ajutorul… … Dicționar Român
paing — PAÍNG, paingi, s.m. Păianjen. – Din sl. *pa(i)okŭ. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PAÍNG s. v. păianjen. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime paíng s. m., pl. paíngi Trimi … Dicționar Român
tarantulă — TARANTÚLĂ, tarantule, s.f. Specie de păianjen mare (din ţările meridionale) a cărui înţepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [var.: tarantélă s.f.] – fr. tarentule. Trimis de pan111, 10.05.2004. Sursa: DLRM TARANTÚLĂ, tarantule, s.f.… … Dicționar Român
împăienjeni — ÎMPĂIENJENÍ, pers. 3 împăienjeneşte, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniş. 2. refl. fig. (Despre ochi sau vedere) A şi pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceaţă; a se înceţoşa. ♦… … Dicționar Român
arahn — ARAHN(O) – elem. păianjen . (< fr. arachn/o/ , cf. gr. arakhne) Trimis de claudia, 13.07.2007. Sursa: MDN ARÁHNO Element prim de compunere savantă cu semnificaţia referitor la păianjen sau la pânză de păianjen . [var. arahn . /< fr.… … Dicționar Român
păienjeniş — PĂIENJENÍŞ, păienjenişuri, s.n. Pânză ţesută de păianjen. ♦ fig. Desiş, reţea, împletitură. [pr.: pă ien . – var.: (reg.) painjeníş, păinjeníş, paianjeníş, paingeníş, păingăníş s.n.] – Păianjen + suf. iş. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX… … Dicționar Român
arahnoideu — arahnoidéu, ée adj. Asemănător cu pânza de păianjen. (< lat. arachnoideus, fr. arachnoïdé) Trimis de claudia, 09.09.2004. Sursa: MDN ARAHNOIDÉU, ÉE adj. (Liv.) Asemănător pânzei de păianjen; foarte subţire. [pron. no i deu. / cf. fr.… … Dicționar Român
filieră — FILIÉRĂ, filiere, s.f. 1. Placă de oţel prin care se trage în fire (sau în bare) un material (metalic) ductil. ♦ Piesă de metal cilindrică, având fundul prevăzut cu orificii, prin care se trage în fire soluţia de mătase artificială sau de fibre… … Dicționar Român
funigel — FUNIGÉL, funigei, s.m. (De obicei la plural) Fir al unui anumit soi de păianjeni mici, care se vede plutind în aer în zilele senine de toamnă. – et. nec. Trimis de baron, 24.01.2003. Sursa: DEX 98 FUNIGÉL s. v. păducel. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
pânză — PẤNZĂ, pânze, s.f. I. 1. Ţesătură făcută din fire de bumbac, de in, de cânepă etc., din care se confecţionează albituri de corp, de pat etc.; bucată din această ţesătură. ♢ Pânză de casă = pânză ţesută la războiul manual; pânză ţărănească. ♢ loc … Dicționar Român
